Ai un proces de digitalizat sau un produs de lansat, și trei feluri de a-l construi: un freelancer, un dezvoltator angajat sau o firmă. Aproape orice articol pe tema asta e scris de cineva care vinde una dintre variante și ajunge, previzibil, la concluzia că aceea e cea bună.
Noi suntem o firmă, deci ia și articolul ăsta cu rezerva cuvenită. Dar am pierdut proiecte spunând „aici îți ajunge un freelancer”, și o să spunem și mai jos când e cazul.
Pe scurt
Freelancer — când proiectul e mic, bine delimitat, și poți trăi cu el oprit două săptămâni.
Angajat — când software-ul este chiar afacerea ta și ai de lucru pentru el în fiecare lună, ani la rând.
Firmă — când ai nevoie de mai multe competențe deodată, de un termen și un preț asumate de altcineva, și de un produs care nu depinde de un singur om.
Restul articolului e despre cum îți dai seama în care dintre situații ești.
Întrebarea care contează: ce se întâmplă când omul nu mai e
Aproape toate diferențele dintre cele trei variante se reduc la una singură: de câți oameni depinde produsul tău.
Un freelancer bun scrie cod la fel de bun ca o firmă, uneori mai bun. Nu calitatea e problema. Problema e că în capul lui se află singura hartă a sistemului tău — iar el poate lua un proiect mai mare, se poate angaja, se poate îmbolnăvi sau pur și simplu se poate plictisi. Nimic din toate astea nu e rea-credință. E viața unui om.
În ziua aceea, tu rămâi cu un produs pe care îl folosești zilnic și pe care nu-l mai poate modifica nimeni. Noul dezvoltator va cere, pe bună dreptate, câteva săptămâni doar ca să înțeleagă ce a primit. Am scris separat despre cum arată preluarea unui proiect început de altcineva, pentru că primim întrebarea asta des — și de cele mai multe ori povestea începe cu „băiatul care ne-a făcut aplicația nu mai răspunde”.
Cu un angajat, riscul e același, doar mai lent: când pleacă, pleacă cu tot ce știa. Cu o firmă, riscul există și el — firmele se închid — dar e mai mic, pentru că pe proiect lucrează mai mulți oameni și cunoașterea e, sau ar trebui să fie, scrisă undeva.
Indiferent ce alegi, trei lucruri te apără, și le poți cere oricui din prima zi:
- codul sursă într-un cont (GitHub, GitLab) care este al tău, nu al celui care scrie;
- domeniul, găzduirea și conturile din App Store și Google Play pe numele firmei tale;
- un document, fie și de două pagini, despre cum pornești proiectul și cum îl publici.
Cine refuză oricare dintre astea îți spune ceva important despre cum vede relația.
Ce acoperă, de fapt, un singur om
O aplicație de business obișnuită cere, în 2026, cam asta: cineva care să înțeleagă procesul și să scrie specificația, design de interfață, dezvoltare web, adesea dezvoltare mobilă, bază de date, infrastructură cu backup și monitorizare, securitate, testare, publicare în magazinele de aplicații.
Există oameni care le fac pe toate. Sunt rari, sunt scumpi și sunt ocupați. Mult mai des, un om e foarte bun la două-trei dintre ele și se descurcă la rest — iar „restul” e de regulă exact partea care nu se vede la demo: backup-ul care n-a fost testat niciodată, drepturile de acces verificate doar în interfață, migrarea de date făcută o singură dată, de mână.
Asta nu se vede în prima lună. Se vede în luna a opta, la primul incident.
Cât costă fiecare — cu tot cu ce nu scrie în ofertă
Freelancer. Cel mai mic tarif pe oră dintre cele trei. De regulă lucrează la oră sau pe o estimare fără obligație, ceea ce înseamnă că riscul unei estimări greșite e al tău. Costul ascuns e timpul tău: tu ești managerul de proiect, tu testezi, tu îi ții pe designer și pe programator în aceeași pagină, dacă sunt doi oameni diferiți.
Angajat. Cu taxe, un inginer bun costă 4.000 – 6.000 € pe lună, adică 50.000 – 70.000 € pe an, la care se adaugă recrutarea (una-trei luni, în care nu se construiește nimic), echipamentul și lunile de acomodare. Costul ascuns: un singur om tot nu acoperă design, web, mobil și infrastructură, și cineva din firmă trebuie să știe să-l conducă și să-i evalueze munca.
Firmă. Cel mai mare cost pe oră. În schimb, la o firmă care lucrează cu preț fix pe etapă, plătești o cifră pe care o știi dinainte, iar depășirea e problema lor. Costul ascuns: dacă alegi prost, plătești tariful de firmă pentru munca unui junior supravegheat din când în când. Întreabă direct cine anume va lucra pe proiectul tău și cere să vorbești cu omul acela înainte de semnare.
Am pus intervale concrete de preț pe tipuri de proiecte în articolul despre cât costă o aplicație.
Când un freelancer e alegerea corectă
Fără ironie — sunt multe situații:
- un site de prezentare sau un magazin online pe o platformă standard;
- un prototip pe care vrei doar să-l arăți unor investitori sau unor clienți, și pe care îl vei arunca;
- o modificare punctuală într-un sistem existent, bine delimitată;
- un instrument intern pe care îl folosesc trei oameni și care, dacă stă oprit o săptămână, nu oprește firma;
- ai deja pe cineva tehnic în firmă, care poate evalua codul și poate prelua la nevoie.
Dacă te regăsești aici, o firmă e probabil prea mult, și o firmă onestă ți-o spune.
Când merită un angajat
Când software-ul este produsul pe care îl vinzi, nu un instrument care îți susține afacerea, și când ai de lucru pentru el permanent. Un SaaS care a trecut de primii clienți și are un flux constant de cereri are nevoie, la un moment dat, de echipă proprie.
Ce vedem des că funcționează: prima versiune construită cu o echipă externă, ca să ajungi repede pe piață fără să recrutezi pe nevăzute, apoi — după ce produsul își dovedește banii — angajări făcute pe îndelete, cu predare de la echipa externă. Funcționează doar dacă codul și conturile au fost ale tale de la început.
Când merită o firmă
- Procesul pe care îl digitalizezi e unul de care depinde firma: dacă aplicația cade, nu se mai facturează, nu se mai intră în sală, nu se mai primesc comenzi.
- Ai nevoie de web, mobil, integrări și infrastructură deodată, nu pe rând.
- Ai un termen care nu se poate muta — un sezon, un eveniment, o lansare.
- Nu ai pe nimeni tehnic în firmă care să poată conduce sau verifica un dezvoltator.
- Vrei ca peste trei ani să existe cineva care răspunde la telefon.
Un exemplu din ce am construit: platforma de înscrieri pentru congresul medical MEDIS se deschide o singură dată pe an, peste 700 de oameni intră în același minut, iar locurile se ocupă în mai puțin de un minut. Nu există a doua încercare. Studiul de caz e aici. Genul ăsta de proiect nu e despre cine scrie codul cel mai ieftin, ci despre cine își asumă ziua aceea.
Șase întrebări de pus oricui, înainte de semnare
- Pe numele cui sunt codul, domeniul și conturile? Singurul răspuns bun: al tău, din prima zi.
- Primesc o specificație scrisă înainte de preț? Fără ea, „nu era inclus” devine un răspuns valid la orice.
- Prețul e fix pe etapă sau la oră? La oră, riscul estimării e al tău.
- Cine anume lucrează pe proiectul meu, și pot vorbi cu el?
- Ce se întâmplă în prima lună după lansare, și cât costă?
- Îmi dați contactul a doi clienți cu care să vorbesc? Nu testimoniale — oameni.
Răspunsurile contează mai mult decât eticheta. Un freelancer care răspunde bine la toate șase e o alegere mai sigură decât o firmă care se eschivează la trei dintre ele.
Cum lucrăm noi, ca să poți compara
Preț fix pe etapă, stabilit după o specificație scrisă. Codul, domeniul și conturile pe numele tău. Pe proiect lucrează ingineri seniori, cu care vorbești direct — îi vezi aici. Suport inclus în primele 30 – 90 de zile după lansare. Și la prima discuție îți spunem dacă problema ta se rezolvă mai ieftin cu un produs care există deja sau cu un freelancer.